De ce factoring

Ce este factoringul?

Pachet complex de servicii, care are la bază procesul de achiziție a creanțelor rezultate din livrarea de bunuri sau prestarea de servicii. Capacitatea Factorului de a combina, în funcție de necesitatea clientului și prevederile contractului încheiat între Factor și Aderent, cele 4 servicii enumerate mai jos, face din operațiunea de factoring un instrument flexibil și adaptabil:

  • Finanțare flexibilă;
  • Administrarea creanțelor;
  • Colectarea creanțelor;
  • Preluarea riscului de neplată al Debitorului Cedat.

Care sunt avantajele factoringului?

  • Finanțare flexibilă, care crește odată cu nivelul afacerii și este structurată pe specificul acesteia;
  • Nu presupune constituirea de garanții materiale;
  • Acces la servicii specializate de administrare și colectare a creanțelor;
  • Acces la servicii specializate de evaluare, verificare și monitorizare a Debitorilor Cedați și a creanțelor deținute asupra acestora;
  • Acoperirea riscului de neplată al Debitorilor Cedați;
  • Consultanță și asistență comercială specializată;
  • Rapoarte și informații în timp real.

Intrebari despre factoring

În ce condiții îmi/ne mai este permisă compensarea mie și partenerului meu, ulterior cesiunii?

Conform prevederilor Noului Cod Civil: Art. 1.582 - Efectele cesiunii între cesionar şi debitorul cedat (…) (3) În cazul în care cesiunea i-a devenit opozabilă prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensaţia pe care o putea invoca în raporturile cu cedentul. Art. 1.623 - Cesiunea sau ipoteca asupra unei creanţe (1) Debitorul care acceptă pur şi simplu cesiunea sau ipoteca asupra creanţei consimţită de creditorul său unui terţ nu mai poate opune acelui terţ compensaţia pe care ar fi putut să o invoce împotriva creditorului iniţial înainte de acceptare. (2) Cesiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat-o, dar care i-a devenit opozabilă, nu împiedică decât compensaţia datoriilor creditorului iniţial care sunt ulterioare momentului în care cesiunea sau ipoteca i-a devenit opozabilă. Trebuie mentionat faptul ca exista anumite legi care prevad mecanisme cu efect similar compensarii (Legea 125/2011, privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 121/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului si pentru modificarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice): Art. 61 (…) (2) Suma care face obiectul cesionării se achită de către instituţiile publice în contul indicat de cesionar, deschis la Trezoreria Statului, numai dacă operatorul economic nu are obligaţii de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. (…) (4) În cazul în care certificatul de atestare fiscală conţine obligaţii de plată ale beneficiarului, instituţiile publice înştiinţează operatorul economic şi cesionarul cu privire la cuantumul acestor obligaţii. (5) În termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, dar nu mai târziu de 20 decembrie, operatorul economic poate prezenta instituţiei publice un nou certificat de atestare fiscală din care să rezulte că acesta nu mai are obligaţii către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale. (6) La expirarea termenului prevăzut la alin. (5), instituţiile publice au următoarele obligaţii:

  1. a) virează în contul operatorului economic prevăzut la art. 5 alin. (1) suma aferentă obligaţiilor bugetare înscrise în certificatul de atestare fiscală;
  2. b) virează în contul cesionarului, deschis la Trezoreria Statului, diferenţa dintre suma cesionată şi suma prevăzută la lit. a).
În această situație, nu intervine, practic, o compensare, ci o plată indirectă, dar efectul este același: există riscul ca o anumită parte din creanța cumparată (echivalentul datoriilor dumneavoastră către bugetul central de stat și bugetele locale) să nu mai fie încasată direct de către Factor, intervenind un drept de regres față de dumneavoastră.

Cum poate fi afectată Cesiunea de Creanță în cadrul unui Contract de Factoring de Ipoteca pe Stocuri

În conformitate cu art. 2393 alin.2 Cod Civil, ipoteca constituită asupra unui stoc de marfă se strămută asupra prețului obținut din vânzarea acelor bunuri sau asupra bunurilor obținute în locul bunurilor înstrăinate (în cazul unui schimb). Ceea ce înseamnă că respectiva creanță cesionată în favoarea Factorului (prin factoring) va fi afectată în cazul în care primul Creditor pornește executarea silită asupra stocurilor de marfă; dacă stocurile nu mai există, atunci executarea se va face asupra sumelor de bani ce reprezintă contravaloarea bunurilor din stoc. Art. 2.392 - Extinderea ipotecii asupra produselor (1) Ipoteca se extinde asupra fructelor şi productelor bunului mobil ipotecat, precum şi asupra tuturor bunurilor primite de constituitor în urma unui act de administrare ori de dispoziţie încheiat cu privire la bunul mobil ipotecat. (2) Se consideră, de asemenea, a fi un produs al bunului mobil ipotecat orice bun care îl înlocuieşte sau în care trece valoarea acestuia. Art. 2.393*) - Înstrăinarea bunului ipotecat (1) Cel care achiziţionează un bun în cursul obişnuit al activităţii unei întreprinderi care înstrăinează bunuri de acelaşi fel dobândeşte bunul liber de ipotecile constituite de înstrăinător, chiar dacă ipoteca este perfectă, iar dobânditorul cunoaşte existenţa acesteia. (2) În acest caz, ipoteca se strămută asupra preţului sau altor bunuri rezultate din înstrăinarea bunului ipotecat. Ar trebui sa avem în vedere, însă, că Vânzatorul (Cedentul/Aderentul) a încasat parțial prețul (suma plătită de Factor) și dreptul său de creanță este parțial stins cu această sumă plătită de Factor, rămânând doar o diferență pe care ar putea să o urmarească primul Creditor, adică ipoteca asupra stocurilor se strămută numai asupra părții din preț neîncasată și sumei plătite Constituitorului de Factor, respectiv bunurile Constituitorului în care trece această valoare.  

Ce se întâmplă când, debitorul cedat primește poprirea terțului de la autoritățile fiscale?

Conform prevederilor OUG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în cazul în care un contribuabil nu își îndeplinește obligațiile fiscale la scadență, organele fiscale pot lua măsuri de executare silită împotriva acestuia, inclusiv prin poprirea înființată asupra sumelor datorate lui de catre terți. Astfel, debitorii contribuabilului, adică orice persoană care îi datorează o sumă de bani în temeiul unor raporturi juridice existente la momentul înființării popririi, devin terți popriți având obligația ca sumele datorate contribuabilului să le plătească organului fiscal, până la acoperirea creanței pentru care a fost pornită procedura de executrare silită. În situația în care anterior înființării popririi, debitorii contribuabilului sunt notificați cu privire la faptul că datoriile lor față de contribuabil fac obiectul unui contract de factoring, aceștia au obligația de a informa organele fiscale că nu înregistrează datorii față de contribuabil, creditorul lor fiind, după notificarea cesiunii, factorul care i-a acordat contribuabilului facilitatea de factoring. Pe cale de consecință, adresa de înființare a popririi, emisă și comunicată după notificarea cesiunii, nu afectează și nu blochează sau suspendă obligația de plată a debitorului cedat față de factor, plățile trebuind efectuate, în continuare, conform indicațiilor din notificarea de cesiune cu privire la operațiunile de factoring.  * cele de mai sus sunt valabile strict în cazul operațiunilor de factoring, nefiind aplicabile facilităților de scontare sau capital circulant pe bază de ipotecă mobiliară asupra creanțelor bănești (cesiune de creanță), în cadrul cărora cesiunea de creanță are titlu de garanție, iar nu de transmisiune (vânzare).  

Cu ce este diferită ipoteca mobiliară asupra creanțelor față de cesiunea de creanțe în cadrul unei facilități de tip factoring?

Ipoteca mobiliară asupra creanțelor este un drept real asupra bunurilor mobile (drepturile de creanță) afectate executării unei obligații (rambursarea creditului contractat, împreună cu costurile aferente). Prin ipoteca mobiliară asupra creanțelor se garantează cu același rang capitalul (împrumutul), dobânzile, comisioanele, penalitățile și cheltuielile rezonabile făcute cu recuperarea sau conservarea bunului grevat de această sarcină. Art. 2.400 - Notificarea debitorului creanței ipotecate (1) Creditorul ipotecar nu poate cere plata decât după ce comunică în scris debitorului acesteia existenţa ipotecii, creanţa ipotecată, suma datorată, locul şi modalitatea de plată. (2) Acceptarea ipotecii de către debitorul creanţei ipotecate, făcută prin act scris, produce aceleaşi efecte. Art. 2.465 - Ipoteca asupra creanţelor (1) Ipoteca unei creanţe conferă creditorului, atunci când condiţiile pentru a porni executarea silită sunt întrunite, dreptul de a prelua titlul de creanţă, de a cere şi de a obţine plata sau, la alegerea sa, de a vinde creanţa şi de a-şi însuşi preţul, toate acestea în limita sumei garantate. (2) Cu privire la vânzarea avută în vedere la alin. (1), dispoziţiile privitoare la cesiunea de creanţă se aplică în mod corespunzător. Pentru ca Banca să poată cere și obține plata creanței ipotecate din partea Debitorului (plata se face de Debitor Băncii și nu Constituitorului), este necesară, îndeplinirea în formă scrisă a uneia din următoarele doua formalități: i) notificarea Debitorului cu privire la următoarele elemente (cumulativ) și anume: a) existența ipotecii mobiliare în favoarea Băncii, b) creanța ipotecată - identificarea/ precizarea/ menționarea în notificare a creanței care face obiectul contractului de ipotecă, c) suma datorată - suma pe care ar urma Debitorul să o plătească Băncii și nu Constituitorului și pe care Banca înțelege să o obțină ca urmare a valorificării garanției; această sumă poate reprezenta maximum suma garantată, d) locul și modalitatea de plată,sau ii) acceptarea ipotecii de catre Debitorul creanței ipotecate. În practică, din rațiuni comerciale (ex. asigurarea rulajului în conturile împrumutatului deschise la Bancă) și legale (interpretări diferite și lipsa jurisprudenței pe NCC), notificarea Debitorului se face înainte ca Banca să procedeze la executarea silită a garanției (împrumutul nu este scadent și nerecuperat). Se poate interpreta ca o astfel de notificare simplă reprezinta în fapt o “informare” a Debitorului cu privire la existenta ipotecii mobiliare asupra creanțelor în favoarea Băncii și o solicitare către acesta de a efectua plățile în modalitatea descrisă în textul acesteia urmând ca, în vederea executării efective, să fie transmisă o nouă notificare. Astfel, spre deosebire de ipoteca mobiliară asupra creanțelor, care este animată de intenția de a furniza creditorului o garanție pentru plata unei datorii pe care constituitorul ipotecii o are față de acesta, cesiunea de creanțe este încheiată în scopul de a transfera o creanță de la cedentă către cesionar. Spre deosebire de facilitățile tradiționale ce oferă acces la capital circulant, care pot fi garantate prin ipoteca mobiliară asupra creanțelor, facilitățile de factoring au la bază instituția cesiunii de creanță și, prin urmare, odată asigurată opozabilitatea acesteia și comunicată debitorului cedat, acesta este ținut să plătească cesionarului (cu excepțiile prevăzute de legislația specială).

La ce va referiți când analizați Caracterul Cert, Lichid și Exigibil al Creanțelor?

Creanța certă este aceea a carei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte (FACTURA), chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta. Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată (VALOAREA) prin însusi actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de acesta, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor continute în actul de creanță. Creanța este exigibilă atunci când ea nu a fost achitată pâna la momentul predării sau nu s-a ajuns la termenul de scadență convenit (ADICĂ E DE PLATĂ).

Care sunt implicațiile asupra operațiunilor de factoring a OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA?

a) În ceea ce privește TVA parte din creanțele cesionate: Conform art.3 alin.5 lit.e si art 15 alin. 4 ale OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, prevederile Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalacată a TVA (Ordonanța) nu se aplică în cazul finanțărilor acordate de instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare prin preluarea creanțelor. În consecință, operațiunile de factoring (finanțare prin preluarea creanțelor) nu se supun reglementarilor privind plata defalcată a  TVA, fapt pentru care:

  • Factorul va efectua plata creanțelor catre Aderenți în oricare din conturile acestora, conform documentației de factoring, iar
  • Debitorii vor achita facturile cesionate în contul colector al Factorului, astfel cum acesta a fost notificat Debitorului,
fără ca în privința acestor plăți să fie necesară plata defalcată a TVA, indiferent dacă părțile implicate în operațiunea de factoring (Aderent, Debitor sau Factor) au aderat sau nu la split TVA b) Referitor la TVA aferent comisioanelor de factoring/de finanțare: În cazul în care costurile de factoring (inclusiv TVA) se rețin la momentul finanțării având loc reducerea sumei finanțate cu aceste costuri, plata comisioanelor se realizează prin intermediul ueni operațiuni de compensare, neexistând un transfer efectiv de sume între Factor și Aderent ci o compensare a unei datorii (a Aderentului catre Factor) cu o creanță (a Aderentului din partea Factorului). În consecință, suma reprezentând TVA nu intra în sfera OG 23/2017 conform excepțiilor prevazute de articolului 3 alin. (5) lit c): „Situațiile exceptate de la aplicarea sistemului split TVA prevăzute de art 3 alin (5) : Situația în care plata se efectuează prin compensare ”. Daca Aderentul achită direct catre Factor comisioanele de factoring / de finanțare sau dacă din operațiunile de factoring se generează recuperarea de la Aderent a sumelor datorate, realizându-se astfel un transfer efectiv de sume între Factor și Aderent, atunci plata/recuperarea sumelor reprezentând TVA pentru aceste comisioane trebuie efectuată conform prevederilor Ordonanței, astfel:
  • din contul de TVA al Aderentului, în cazul Aderentului supus obligației de plată defalcată a TVA
  • din contul curent al Aderentului, în cazul Aderentului care nu este supus obligației de plată defalcată a TVA;
  • în contul de TVA al Factorului, în cazul Factorului supus obligației de plată defalcată a TVA;
  • în contul curent al Factorului, în cazul Factorului care nu este supus obligației de plată defalcată a TVA.

Este factoringul mai scump decât alte servicii de finanțare?

Factoringul este o combinatie unica intre finantare si servicii.

Continua raspunsul

Din acest motiv, nu poate fi realizata o comparatie strict intre costurile Factoringului si cele aferente unei finantari standard pe termen scurt sau cele ale unei polite de asigurare de credit. Factoringul nu include doar finantarea (al carui cost este comparativ cu cel al creditarii bancare standard), ci si serviciile de colectare a creantelor si de acoperire a riscului de neplata in procent de pana la 100%. Costurile platite de companie pentru transferarea responsabilitatii prestarii acestor activitati catre Factor sunt stabilite, in functie de specificul fiecarei relatii comerciale, la un nivel care sa asigure atat echitatea, cat si profitabilitatea Factorului. Costul neincasarii creantelor si implicatiile unui astfel de eveniment asupra afacerii dumneavoastra - pierderea profitului, costuri legate de actionarea in instanta a debitorului in vederea recuperarii debitelor – sunt, de departe, mai semnificative decat costul operatiunilor de factoring.

Îmi finanțați și TVA-ul sau doar valoarea netă a facturilor?

Factoringul are la bază cumpărarea de catre Factor a creanțelor dumneavoastră asupra unui debitor.

Continua raspunsul

Valoarea creanței include și TVA-ul, Factorul încasând, la scadența, întreaga sumă a creanței, iar nu doar valoarea netă a acesteia. Întreaga creanță este finanțată, inclusiv partea de TVA, acolo unde este cazul.

Cum pot fi sigur ca se vor colecta creantele prompt? La urma urmei, cu cat raman mai mult neincasate cu atat va creste nivelul dobanzilor pe care le veti percepe.

Pentru a supravietui ca si factori trebuie sa oferim clientilor servicii de o calitate ireprosabila.

Continua raspunsul

Daca nu am oferi servicii la un nivel ridicat de calitate, ne-am pierde rapid clientii, lucru care ne-ar afecta mult mai mult in comparatie cu castigul foarte mic provenit din colectarea lenta a creantelor. In acelasi timp, in unele cazuri, noi ne asumam riscul pentru neincasarea facturilor. Este cunoscut faptul ca, atat timp cat o creanta ramane neincasata pentru o perioada lunga de timp, sansele de a mai recupera banii scad. Noi nu dorim sa crestem riscul astfel asumat. Pe de alta parte, costurile unei operatiuni de factoring sunt compuse atat din dobanzi, cat si din comisioane, percepute de factor pentru servciile prestate, iar aceste venituri cresc proportional cu viteza de incasare a creantelor.

Daca folosesc serviciile de factoring, vor considera clientii mei ca situatia mea financiara este nesatisfacatoare?

Nu trebuie sa va preocupe acest lucru.

Continua raspunsul

Factoringul s-a dezvoltat atat de mult incat cel mai propabil clientii dumneavoastra au avut deja contact cu un factor, fie ca au accesat ei insisi serviciile acestuia fie in calitate de debitor. Factoringul reprezinta atat un instrument flexibil de finantare, care nu necesita garantii colaterale, cat si o modalitate de externalizare a unor activitati, externalizare menita sa optimizeze activitatea companiilor. In plus, Factorul va va sta la dispozitie pentru explicatii pe care clientii dumneavoastra le-ar necesita.

Acreditivele îmi oferă tot ceea ce îmi doresc. De ce aș avea nevoie de Factoring?

Dacă toți clienții și potențialii clienti ai dumneavoastră vă pot pune la dispoziție aceste instrumente, atunci e bine să continuați așa.

Continua raspunsul

Însă, veți observa că din ce în ce mai puțini clienți vor fi interesați de achizițiile de la furnizorii care solicită astfel de instrumente. Ei nu vor dori să consume o parte din capacitatea lor de finanțare în scopul sprijinirii achizițiilor cu plata la termen. De asemenea, când folosesc astfel de instrumente, trebuie să acorde o atenție sporită administrării lor. Dacă doriți să vă creșteți volumul vânzărilor, trebuie să vă arătați flexibili față de client, prin acrordarea unor limite de credit. Factoringul vă poate ajuta sa oferiți astfel de condiții fără a vă afecta siguranța afacerii și/sau resursele financiare.

Care sunt riscurile acoperite în cazul factoringului fără regres?

Insolvența, falimentul și neplata prelungită a Debitorului. Riscurile de dispută nu sunt acoperite, acestea neputând fi

Continua raspunsul

controlate de către Factor și depinzând exclusiv de capacitatea de performanță a Furnizorului și de relația sa cu Debitorul.  

Acoperiți și riscul de insolvabilitate al clientului înainte ca mărfurile să fi fost expediate?

Nu acoperim acest risc. Acoperirea de risc intră in vigoare în ziua în care mărfurile sunt expediate, moment la care

Continua raspunsul

pot fi emise facturile. Riscul ante-expediție poate fi asigurat de unele companii de asigurare dar costurile pot fi semnificative.

În situația în care o factură este disputată, iar firma care oferă serviciile de factoring nu-și asuma niciun risc, ce interes ar avea aceasta ca problema să fie rezolvată rapid și eficient?

Disputele sunt generate, în marea majoritate a cazurilor, de elemente ce țin de capacitatea de performanță a Aderentului

Continua raspunsul

sau de deficiențe de comunicare cu Debitorul (calitatea/cantitatea mărfii, întârzieri în livrare etc.), elemente care sunt complet în afara controlului Factorului. Acesta trebuie să rămână, prin urmare, imparțial. În calitate de Factori, suntem dornici de a obține o soluționare rapidă a disputei, pentru ca, imediat ce aceasta se va întâmpla, derularea facilității de factoring se poate relua în mod normal. În caz contrar, situația financiară a Aderentului și/sau a Debitorului se poate deteriora și, implicit, să crească și gradul de risc pentru Factor.

Prin folosirea sistemului de factoring internațional în sistem doi factori se va mări perioada în care plățile vor ajunge la mine?

Cel mai dificil element în derularea unei relații comerciale este seprarea activității de vânzare de cea de colectare.

Continua raspunsul

Considerăm că Factorii cu care membrii ARF corespondează (membri Factors Chain International – FCI) sunt capabili, în majoritatea cazurilor, să obțină plățile mai rapid decât ați putea dumneavoastră. Problemele legate de limbaj, fus orar, cadru legal și diferențe culturale pot face colectarea extrem de dificilă în anumite țări, iar intervenția unui partener local poate reduce semnificativ termenul de încasare. Astfel, întarzierea încasării prin intervenția partenerului local în circuit este compensată de eficiența acestuia în colectare. În paralel însă, există și varianta ca Factorul de Export să încaseze direct de la Importator, caz în care circuitul poate fi scurtat, menținându-se, în același timp, câștigul de eficiență în colectare.

Sunt acoperite în totalitate piețele externe cu servicii de factoring?

În ultimii 30 de ani, factoringul s-a dezvoltat extrem de puternic, fiind prezent, azi, în 67 de țări.

Continua raspunsul

Există însă și un număr redus de țări în care condițiile și sistemele politic-legilativ-economice generează un risc mult prea mare pentru ca Factorii să și-l poata asuma. În astfel de cazuri, este de preferat să folosiți Acreditive sau Scrisori de Garanție Bancară – atenție însă, deoarece există posibilitatea ca nici acestea să nu fie disponibile.

Cât timp este necesar pentru a se răspunde solicitărilor de limita de credit?

Timpul de răspuns poate varia de la factor la factor sau de la țară la țară, indeosebi în funcție de disponibilitatea informațiilor despre Debitori.

Continua raspunsul

În unele țări acestea sunt publice, în timp ce în altele obținerea lor presupune acordul și contactarea Debitorului.

De ce se aplică TVA costurilor percepute pentru operațiunile de factoring?

Conform Codului Fiscal (Legea 141/2003) și Normelor Metodologice (art 141 alin.2), în urma

Continua raspunsul

implementării Deciziei Curtii Europene de Justitie în cazul C305/01 M.K.G., costurile percepute de Factor sunt purtătoare de TVA. TVA-ul NU reprezintă cost, el putându-se deduce, conform normelor în vigoare.

Contractul meu comercial prevedere interdicția cesiunii? Dacă da, ce pot face în acest caz?

Conform legislației în vigoare (Codul Civil, Art. 1.570 si 1.573), chiar dacă cesiunea este interzisă sau limitată prin convenția dintre părți, această interdicție sau limitare nu va produce efecte dacă „cesiunea privește o creanță ce are ca obiect o sumă de bani”, cum este cazul creanțelor cesionate în cadrul operațiunilor de factoring.

Continua raspunsul

În ceea ce privește incesibilitatea creanțelor bănești, totuși, trebuie menționat faptul că există anumite legi care interzic sau limitează cesiunea acestora (Legea 125/2011, unde este necesar acordul prealabil al debitorilor instituții publice). De preferat însă, atunci când aceste clauze există, pentru a nu afecta negativ relația dintre Aderent și Debitor, ca primul să-l informeze pe cel de-al doilea în legatură cu intenția de a cesiona sau chiar să obțină acordul scris al acestuia (recomandăm în special pentru tranzacțiile în care debitorii sunt companii de dimensiuni mari și cu putere de negociere peste cea a aderentului).

Se acceptă la debursare facturi plătite prin CEC-uri la scadență? De ce?

CECul este un instrument de plată la vedere, nu la o scadență în viitor (vezi BO).

Continua raspunsul

În 2008, legea CECului (59/1934) a fost modificată prin OUG 38/2008 și s-a interzis expres postdatarea CECurilor, tocmai cu intenția de a stabili clar rolul CECului de instrument de plată, nu titlu de credit. Modificarea s-a tradus în practică prin interzicerea prezentării la plată a unui CEC care are completată o data a emiterii ulterioară celei de prezentare.

De ce se percepe comision la facturi dacă prin factoring nu se acordă finanțare?

În cazul facilităților de factoring, dobânda este costul aferent finanțării, în timp ce comisionul este costul aferent serviciilor conexe prestate de Factor: administrarea, colectarea și acoperirea la riscul de neplată a creanțelor.

Continua raspunsul

În timp ce finanțarea este opțională și se realizează în limita plafonului aprobat, serviciile se realizează pentru întreg portofoliul (pentru asigurare în limita plafonului de acoperire; în măsura eliberării sale prin colectare, creanțele neacoperite intrând sub acoperire).

Dacă îmi acordați o limită de factoring de RON 100,000, asta înseamnă că primesc în cont RON 100,000 dacă vă aduc facturi de această sumă?

Suma pe care o primiți în cont depinde de procentul de finanțare agreat prin Contractul de Factoring.

Continua raspunsul

In cazul unui procent de 80%, suma pe care o veți primi va fi de RON 80,000 (din care se pot reține costurile factoringului, conform Contractului de Factoring).

Dacă la cerere se dau doar 80% din valoarea facturii, asta înseamnă că restul de 20% sunt reținuți de către instituția care prestrează serviciile de factoring?

În funcție de tipul de produs de care beneficiați: primiți diferența de 20% (netă de orice datorii pe care le aveți către Factor în baza Contractului de Factoring) la încasarea de la Debitor de către Factor.

Continua raspunsul

În cazul în care nu se încasează factura în termenul agreat, iar Factorul are drept de regres, acesta va recupera de la dumneavoastră suma avansată inițial, sarcina de a recupera suma integrală de la Debitor revenindu-vă; în cazul unei facilități fără regres, dacă procentul de acoperire este, de exemplu, de 100%, iar cel de finanțare de 80%, Factorul vă va transfera, la data agreată prin Contractul de Factoring, diferența de 20% (netă de orice datorii pe care le aveți către Factor în baza Contractului de Factoring.

Glosar de termeni

Aderent

Clientul factorului, cel care transfera acestuia drepturile pe care le are asupra creantelor rezultate din relatiile sale comerciale cu Debitorul Cedat.

Cesiune de Creanta

Conventia prin care Aderentulul transmite Factorului drepturile sale asupra creantelor prezente sau viitoare pe care Aderentul le are fata de un Debitor (Debitor Cedat) in baza unei relatii comerciale.

Compensarea

Operatiune prin care se sting, fara plata in numerar, ci prin simple inregistrari contabile, datorii reciproce intre Aderent si Debitor.

Debitor Cedat

Cumparatorul/beneficiarul (importatorul) bunurilor si/sau serviciilor Aderentului, bunuri si/sau servicii care stau la baza creantelor cesionate de catre Aderent Factorului; Debitorii trebuie acceptati de Factor in vederea derularii prin factoring a relatiei sale cu Aderentul.

Factor

O institutie specializata, care, in schimbul unui pret, plateste in avans sau la scadenta Aderentului contravaloarea creantelor cesionate considerate eligibile, in limita plafonului acordat si, subrogandu-se in drepturile acestuia, urmeaza sa incaseze creantele al caror proprietar a devenit, de la Debitorii Cedati.

Factor de Export

Compania sau banca rezidenta sau non-rezidenta care achizitioneaza creante de la exportator.

Factor de Import

Compania sau banca rezidenta sau non-rezidenta, care accepta preluarea riscului de neplata al unui Debitor (Importator).

Factoring cu Regres

In cazul acestui tip de factoring, riscul de neplata al Debitorului Cedat este suportat de Aderent; in cazul in care Debitorul se afla in incapacitatea de a achita suma datorata, Factorul are drept de regres asupra Aderentului la o data stabilita prin Contractul de Factoring.

Factoring Domestic

Vanzarea catre un tert (Factor) de creante detinute de o companie rezidenta asupra unei alte companii rezidente, cu scopul de a obtine finantare sau alte servicii incluse in pachetul de factoring.

factoring-domestic

Factoring fara Regres

In cazul acestui tip de factoring, riscul de neplata al Debitorului Cedat se transfera catre Factor, in caz de neplata, acesta nemaiavand drept de regres asupra Aderentului. In general, Factorul isi ia masuri reasiguratorii impotriva riscului de neplata a debitorului, putand opta pentru incheierea unei polite de asigurare a riscului de neplata sau pentru garantia oferita de Factorul de Import in conformitate cu regulile internationale GRIF.

Factoring International

Vanzarea de creante de catre un exportator catre un tert (Factor de Export), cu scopul de a obtine finantare sau alte servicii incluse in pachetul de factoring.
factoring-international

Scrisoarea de Notificare

Inscrisul emis de Aderent si transmis Debitorului Cedat, prin care acesta din urma este notificat de faptul ca toate creantele ce rezulta din relatia lor comerciala sunt cesionate in favoarea Factorului. In baza primirii ei, Debitorul Cedat are obligatia de a achita sumele datorate in baza relatiei lor comerciale in contul indicat de Factor, acest mod de plata reprezentand singura posibilitate valida de stingere a obligatiei sale.

Serviciul de Acoperire a Riscului de Neplata

O creanta acoperita este definita ca fiind acea creanta lichida, exigibila si certa, care se incadreaza in limita de acoperire stabilita de Factor si pentru care nu exista vreo disputa (litigiu comercial); riscurile acoperite sunt: insolventa, faliment si neplata prelungita; procentul de acoperire nu este unul standard, putand insa urca pana la nivelul de 100%.

Serviciul de Administrare a Facturilor

Factorul va asigura servicii de preluare a tuturor facturilor emise de Aderent asupra Debitorilor Cedati, de evidenta si gestionare a acestora, precum si de punere la dispozitia Aderentului, lunar sau la cererea acestuia, a situatiilor privind creantele derulate prin factoring.

Serviciul de Colectare al Facturilor

Activitatea de colectare este externalizata pentru creantele cesionate Factorului, acesta urmand sa faca demersuri in vederea incasarii lor. Astfel, Factorul urmareste colectarea tuturor creantelor (aprobate si/sau neaprobate, acoperite si/sau neacoperite) aferente unui Debitor Cedat, la data scadentei acestora. In caz de intarziere a platii, Factorul va initia procedurile de colectare specifice. In cazul unei facilitati de Factoring cu Regres, operatiunile de colectare a creantelor cesionate Factorului se vor desfasura pana la termenul de regres prevazut in Contractul de Factoring; la implinirea acestui termen, creantele neacoperite vor fi recesionate (revandute) Aderentului, Factorul nemaiavand obligatia urmaririi incasarii acestora.

Serviciul de Finantare

Factorul va plati Aderentului, in avans, pana la 100% din valoarea creantelor cesionate (in limita plafonului aprobat); in cazul in care plata in avans este mai mica de 100% din valoarea creantei cesionate, diferenta (rezerva) va fi transferata Aderentului la data incasarii de catre Factor, in conformitate cu prevederile Contractului de Factoring.

Legislatie

Articole din Noul Cod Civil

Noul Cod Civil

 

Art. 1.573 – Forma cesiunii

(1) Creanţa este cedată prin simpla convenţie a cedentului şi a cesionarului, fără notificarea debitorului.

(2) Consimţământul debitorului nu este cerut decât atunci când, după împrejurări, creanţa este legată în mod esenţial de persoana creditorului.

 

Art. 1.574 – Predarea înscrisului constatator al creanţei

(1) Cedentul este obligat să remită cesionarului titlul constatator al creanţei aflat în posesia sa, precum şi orice alte înscrisuri doveditoare ale dreptului transmis.

(2) În caz de cesiune parţială a creanţei, cesionarul are dreptul la o copie legalizată a înscrisului constatator al creanţei, precum şi la menţionarea cesiunii, cu semnătura părţilor, pe înscrisul original. Dacă cesionarul dobândeşte şi restul creanţei, devin aplicabile dispoziţiile alin. (1).

 

Art. 1.578 – Comunicarea şi acceptarea cesiunii

(1) Debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care:

  1. a) acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă;
  2. b) primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni parţiale, trebuie indicată şi întinderea cesiunii.

(2) Înainte de acceptare sau de primirea comunicării, debitorul nu se poate libera decât plătind cedentului.

(3) Atunci când comunicarea cesiunii este făcută de cesionar, debitorul îi poate cere acestuia să îi prezinte dovada scrisă a cesiunii.

(4) Până la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate să suspende plata.

(5) Comunicarea cesiunii nu produce efecte dacă dovada scrisă a cesiunii nu este comunicată debitorului.

 

Art. 1.579 – Opozabilitatea cesiunii unei universalităţi de creanţe

Cesiunea unei universalităţi de creanţe, actuale sau viitoare, nu este opozabilă terţilor decât prin înscrierea cesiunii în arhivă. Cu toate acestea, cesiunea nu este opozabilă debitorilor decât din momentul comunicării ei.

 

Art. 1.581 – Opozabilitatea cesiunii faţă de fideiusor

Cesiunea nu este opozabilă fideiusorului decât dacă formalităţile prevăzute pentru opozabilitatea cesiunii faţă de debitor au fost îndeplinite şi în privinţa fideiusorului însuşi.

 

Art. 1582 – Efectele cesiunii intre cesionar si debitorul cedat

(3) In cazul in care cesiunea i-a devenit opozabila prin acceptare, debitorul cedat nu mai poate opune cesionarului compensatia pe care o putea invoca in raporturile cu cedentul.

 

Art. 1.583 – Cesiuni succesive

(1) Atunci când cedentul a transmis aceeaşi creanţă mai multor cesionari succesivi, debitorul se liberează plătind în temeiul cesiunii care i-a fost comunicată mai întâi sau pe care a acceptat-o mai întâi printr-un înscris cu dată certă.

(2) În raporturile dintre cesionarii succesivi ai aceleiaşi creanţe este preferat cel care şi-a înscris mai întâi cesiunea la arhivă, indiferent de data cesiunii sau a comunicării acesteia către debitor.

 

Art. 1.493 – Cesiunea de creanţă în locul executării

(1) Atunci când, în locul prestaţiei iniţiale, este cedată o creanţă, obligaţia se stinge în momentul satisfacerii creanţei cedate. Dispoziţiile art. 1.568 – 1.584 sunt aplicabile în mod corespunzător.

(2) Dacă, potrivit înţelegerii părţilor, obligaţia în locul căreia debitorul îşi cedează propria creanţă se stinge încă de la data cesiunii, dispoziţiile art. 1.586 sunt aplicabile în mod corespunzător, cu excepţia cazului în care creditorul preferă să ceară prestaţia iniţială.

 

Art. 1623 Cesiunea sau ipoteca asupra unei creanţe

(1)   Debitorul care acceptă pur şi simplu cesiunea sau ipoteca asupra creanţei consimţită de creditorul său unui terţ nu mai poate opune acelui terţ compensaţia pe care ar fi putut să o invoce împotriva creditorului iniţial înainte de acceptare.

(2)   Cesiunea sau ipoteca pe care debitorul nu a acceptat-o, dar care i-a devenit opozabilă, nu împiedică decât compensaţia datoriilor creditorului iniţial care sunt ulterioare momentului în care cesiunea sau ipoteca i-a devenit opozabilă.

  

Legea nr. 125/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului și pentru modificarea art. 52 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice

 

  1. La articolul 5, după alineatul (14) se introduce un nou alineat, alineatul (15), cu următorul cuprins:

(15) Sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate, care se plătesc de către operatorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, din subvențiile sau transferurile încasate în conturile prevăzute la alin. (10), se virează în conturile operatorilor economici beneficiari, deschise la Trezoreria Statului, dacă legea nu prevede altfel. Sumele astfel încasate de operatorii economici beneficiari se utilizează în ordinea prevăzută la art. 6 alin. (2).

  1. La articolul I punctul 1, articolul 52 se modifică și va avea următorul cuprins:

(…)

  1. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:

Art. 61.

(1) Operatorii economici pot cesiona drepturile de încasat de la instituții publice aferente bunurilor achiziționate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate, prevăzute la art. 6 alin. (1), către alți operatori economici sau alte instituții de credit, denumite în continuare cesionari. Cesiunea este valabilă numai cu acceptul prealabil exprimat în scris al instituției publice care datorează operatorului economic sumele reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate.

(2) Suma care face obiectul cesionării se achită de către instituțiile publice în contul indicat de cesionar, deschis la Trezoreria Statului, numai dacă operatorul economic nu are obligații de plată către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.

(3) Instituțiile publice care plătesc sume reprezentând contravaloarea bunurilor achiziționate, serviciilor prestate sau lucrărilor executate datorate operatorilor economici care și-au cesionat drepturile de încasat vor solicita organelor fiscale competente eliberarea certificatelor de atestare fiscală ale operatorilor economici respectivi, conform art. 112 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu cel mult 10 zile lucrătoare înainte de efectuarea plății. În acest caz, eliberarea certificatului de atestare fiscală nu este supusă taxei extrajudiciare de timbru.

(4) În cazul în care certificatul de atestare fiscală conține obligații de plată ale beneficiarului, instituțiile publice înștiințează operatorul economic și cesionarul cu privire la cuantumul acestor obligații.

(5) În termen de 10 zile lucrătoare de la înștiințare, dar nu mai târziu de 20 decembrie, operatorul economic poate prezenta instituției publice un nou certificat de atestare fiscală din care să rezulte că acesta nu mai are obligații către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.

(6) La expirarea termenului prevăzut la alin. (5), instituțiile publice au următoarele obligații:

  1. a) virează în contul operatorului economic prevăzut la art. 5 alin. (1) suma aferentă obligațiilor bugetare înscrise în certificatul de atestare fiscală;
  2. b) virează în contul cesionarului, deschis la Trezoreria Statului, diferența dintre suma cesionată și suma prevăzută la lit. a).

 

Legea nr. 76/2014 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România

 

Art. 12 (…)

 

(3) Neîndeplinirea de către antreprenorul general a obligației de comunicare prevăzute la alin. (2), precum și refuzul încheierii de către antreprenorul general a actului adițional corespunzător, în condițiile alin. (1) și (2), se sancționează cu plata unor penalități în cuantum egal cu contravaloarea sumelor de plată cuvenite subcontractantului sau furnizorului de materiale. Penalitățile respective au regimul juridic al daunelor-interese.

(4) La încheierea de contracte de achiziție publică de lucrări având ca obiect realizarea, reabilitarea, extinderea sau modernizarea de drumuri, precum și la încheierea actelor adiționale la acestea în conformitate cu prevederile alin. (2), antreprenorul general va constitui, în favoarea subcontractanților sau a furnizorilor de materiale de construcții și a oricăror alți subcontractanți ai antreprenorului general prevăzuți la alin. (1), un drept de ipotecă mobiliară asupra oricăror sume bănești datorate de către C.N.A.D.N.R. antreprenorului general în baza contractului de achiziție publică, în scopul garantării plății de către antreprenorul general a oricăror obligații de plată față de subcontractanți reprezentând contravaloarea prestațiilor acestora necesare pentru executarea sau în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică.

(5) În vederea înregistrării ipotecii mobiliare la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, orice terț beneficiar al contractului de achiziție publică prevăzut la alin. (4), în calitate de persoană interesată, are dreptul să solicite C.N.A.D.N.R. eliberarea, în termen de 3 zile de la solicitare, a unei copii certificate a contractului de achiziție publică și a actelor adiționale relevante.

(6) Clauzele contractului de achiziție publică prin care se constituie ipoteca mobiliară, în condițiile prevăzute la alin. (4) reprezintă, pentru terțul beneficiar, contract de ipotecă, în sensul prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și sunt titlu executoriu în ceea ce privește obligația de plată a sumelor datorate respectivului terț beneficiar pentru prestațiile asumate de către acesta, prin orice act, necesare pentru executarea sau în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică în cauză.

(7) Antreprenorul general are obligația de a efectua plățile către furnizori subcontractanți în mod nediscriminatoriu, pe măsura încasării sumelor de bani cuvenite în baza contractului de achiziție publică, proporțional cu gradul de furnizare/prestare/ execuție corespunzător fiecărui furnizor/subcontractant care a contribuit la execuția lucrărilor ce formează obiectul contractului de achiziție publică încheiat cu C.N.A.D.N.R.”

In opinia Asociației Române de de Factoring, obligația de constituire a ipotecii mobiliare (pct. 4) limitează semnificativ accesul antreprenorilor generali la finanțare în baza creanțelor, având în vedere că aceste creanțe urmează a fi grevate, încă de la început, cu ipoteci mobiliare care sunt constituite în favoarea unuia sau mai multor subcontractori. Deasemeni, prevederea de la pct. 7, deși se dorește a proteja drepturile subcontractorilor, încurajează, prin formularea curentă, o practică extrem de sensibilă, aceea a termenelor de plată condiționate de o altă plată. Astfel, antreprenorul se va putea prevala de obligația de plată către subcontractor, invocând, acolo unde este cazul, faptul că nu a încasat sumele aferente lucrărilor prestate de acesta de la beneficiarul final, i.e. C.N.A.I.R. Această abordare în cadrul contractelor comerciale încheiate între antreprenorul general și subcontractori ar putea fi interpretată ca fiind prevazută cu încalcarea prevederilor Legii 72 din 28 martie 2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, lege care stabilește termene maximale de plată, termene care curg de la data emiterii facturilor, facturi a caror emitere nu poate fi condiționată, facturi emise în urma recepției unor lucrări, recepție care, la rândul ei, trebuie realizată în termenul maximal prevazut de lege. Din punct de vedere al accesului la finanțare în baza creanțelor deținute de subcontractori asupra antreprenorului general, prevederea face ca exigibilitatea acestor creanțe să devină incertă, ele nefiind, astfel eligibile pentru facilități de tip finanțare de creanțe.